Hey dragul meu!Nu am mai vorbit de ceva vreme,crezi ca tacerea de acum iti spune ceva?”…”.Nu iubitule,inca nu plec,pantofii imi sunt inca langa usa,dar stai linistit ca mi iau. “…” .Te iubesc mai mult decat as vrea,poate nici macar nu puteam ramane,nu mai aveam loc. “…” .Poate sunt nebuna,nebuna dupa zambetul tau,nebuna dupa bratele tale care ma strang cu atata iubire,nebuna dupa privirea ta care imi lasa sufletul nud,nebuna dupa tot ce insemni TU. “…” .De ce as ramane?In acest triunghi poti supravietui doar cu vesta de salvare si a mea sa spart. “…” .Nu iubitule,nu e vina ta. “… ” . A constiintei mele,o simt cum imi biciuieste sufletul cand ii spun “inca o zi,poate azi e mai bine”. “…” Nu,nu sunt bolnava,tocmai m-am vindecat…m-am vindecat de sindromul “Te Iubesc”. “…” .Nu e nevoie sa ma conduci pana la usa,stiu unde e,la fel si ea:D. “…” .Pana cand?E simplu,pana acum….pt ca m-am saturat sa traiesc in anxietatea ca tu esti aici si maine poate pleci chiar tu. “…” .Ar fi fost bine ca un IARTA-MA sa imi inchida ranile din suflet,dar nu poate,e prea biciuit. “…” Pastreaza tu fotografia cu noi,pentru ca dincolo,dincolo de usa asta eu o sa o pastrez pe cea cu mine…Te Iubesc!!!!
